FILME 2017

DIN 24 MARTIE 2017 LA CINEMA

Life/ Viaţa-primele semne este un terifiant thriller ştiinţifico-fantastic în care o echipă de oameni de ştiinţă aflaţi la bordul unei staţii orbitale internaţionale trec brusc de la interesul pentru descoperirile ştiinţifice la o spaimă viscerală atunci când descoperă o formă de viaţă care se dezvoltă rapid şi care a cauzat extincţia vieţii pe planeta Marte, iar acum ameninţă atât echipa cât şi însăşi viaţa pe Pământ.
Columbia Pictures şi Skydance prezintă o producţie Skydance, filmul de Daniel Espinosa, Life/Viaţa- primele semne. Rolurile titulare sunt interpretate de Jake Gyllenhaal, Rebecca Ferguson, Ryan Reynolds, Hiroyuki Sanada, Ariyon Bakare, Olga Dihovichnaya. Regia îi aparţine lui Daniel Espinosa. Producătorii filmului sunt David Ellison, Dana Goldberg, Bonnie Curtis şi Julie Lynn. Scenariul e semnat de Rhett Reese & Paul Wernick. Producătorii executivi sunt Don Granger şi Vicki Dee Rock. Directorul de imagine este Seamus McGarvey, ASC, BSC. Scenografia îi aparţine lui Nigel Phelps. Montajul este realizat de Frances Parker, ACE şi de Mark Jo Markey, ACE. Creatoarea costumelor este Jenny Beavan, iar muzica îi aparţine lui Jon Ekstrand.

DESPRE FILM
Intenţia realizatorilor filmului Life a fost de a realiza un thriller terifiant, dar credibil, despre lucruri care ar putea ţine prima pagină a tuturor ziarelor. “Scenariul său are un mare grad de realism şi de veritabilă tensiune,” susţine Ryan Reynolds, care este partenerul de ecran al lui Jake Gyllenhaal şi al Rebecăi Ferguson. “Începe cu o expediţie pentru descoperiri ştiinţifice si apoi se transformă într-o tensiune care va impregna tot filmul, pe măsură ce aflăm mai multe despre această formă de viaţă, pe care am adus-o la bord.”
Regizorul Daniel Espinosa susţine că, înainte de a fi primit propunerea de a regiza Life, tocmai se gândea la modul în care abordaseră regizorii genul de science fiction – Ridley Scott în Alien, Stanley Kubrick în 2001, Andrei Tarkovsky în Solaris. “Cred că aceşti regizori mari au abordat genuI pentru a putea lucra cu necunoscutul, cu spaima sau fascinaţia pe care ţi-o dă necunoscutul,” susţine el. “Aici, trăim într-o lume concretă, dar în spaţiu, intrăm într-o aventură, nu ştim cum arată lumea de acolo, ce-ţi poate face, unde se află. Mai ales că nu scoate niciun sunet. Asta e ceva îngrozitor.”
După ce a citit scenariul filmului Life, Espinosa s-a gândit la modul în care s-ar putea inspira din realizările acestor mari regizori şi în acelaşi timp să facă un film care să-i poarte amprenta personală. “Acest scenariu arăta mai mult ca un film ştiinţific – un fel de science reality,” spune el, observând că oamenii de ştiinţă au descoperit urme de apă pe Marte, mii de alte planete care se învârt în jurul altor sori şi chiar microbi vechi de peste 50.000 de ani care au stat în hibernare în interiorul unor cristale.
“Descoperirea vieţii pe alte planete este cu siguranţă un lucru extrem de incitant, iar eu cred că omenirea se află în apropierea acestei descoperiri epocale,” susţine Paul Wernick, care este co-scenaristul filmului Life, alături de partenerul său, Rhett Reese. (Reese şi Wernick au mai făcut echipă cu Ryan Reynolds şi atunci când au lucrat împreună pentru hit-ul Deadpool.) “Asta stă la baza filmului.”
Aceasta a fost ideea pe care s-a bazat geneza filmului. “Eu şi Dana am avut o idee în legătură cu aterizarea lui Curiosity pe Marte,” afirmă Ellison. “Ce-ar fi dacă cei de pe Curiosity ar fi descoperit o formă unicelulară de viaţă pe Marte şi ar fi adus-o pe ISS (staţia orbitală internaţională) pentru a fi testată în laborator. Apoi, după ce ar fi introdusă într-un mediu care susţine viaţa, ea ar începe să crească… iar omul, mânat de cele mai bune intenţii, ar supune-o testelor, iar aceasta ar face-o să devină ostilă. Aceasta ar transforma filmul într-un horror ştiinţifico-fantastic extrem de intens,care s-ar desfăşura pe staţia orbitală la gravitaţie zero."
“Ne-am străduit să menţinem această formă de viaţă în limitele posibilului. Sfătuindu-ne cu mai mulţi biologi, cu Adam Rutherford… ne-am dat seama că nu ne doream ca această formă de viaţă să fie o persoană sau o păpuşă. Ea trebuia să fie ceva ce se dezvoltă dintr-o celulă minusculă. Creatura nu are intenţia de a face rău; ea e doar o fiinţă care e afectată de mediul în care se dezvoltă şi de ceea ce i se întâmplă.”
“Ceea ce este înfricoşător este faptul că nu ştim dacă această formă extraterestră de viaţă are intenţii ostile sau prieteneşti, dacă e inteligentă sau nu, dacă ne va exploata sau se va lăsa exploatată de noi,” relatează Reese. “Cred că asta ne sperie cel mai mult – susţine Stephen Hawking – faptul că această formă de viaţă extraterestră poate avea intenţii prietenoase sau nu, şi că nu ştim care doreşte să fie relaţia sa cu umanitatea.”
Reese şi Wernick au venit cu ideea unei fiinţe extraterestre absolut originale. “Ne-am imaginat un organism unicelular, care ulterior s-a divizat de mai multe ori devenind un organism complex care s-a dezvoltat şi s-a deplasat în acest mediu,” explică Reese. “Nu are o inteligenţă superioară – e o combinaţie de celule care nu sunt diferenţiate. Organismul uman conţine celule diferenţiate care se găsesc în muşchi, nervi, sânge, iar toate aceste celule îndeplinesc funcţii diferite. În acest extraterestru, fiecare celulă îndeplineşte toate funcţiile organismului în mod independent. Fiecare celulă este o celulă oculară, musculară, nervoasă…şi de aceea ea este extrem de adaptabilă.”
“Este cel mai mare coşmar al nostru şi al echipajului,” susţine Wernick.
“Rhett şi Paul au scris un thriller extrem de înfricoşător şi de trepidant. Pentru că sunt adulţi, ei au scris ceva bazat pe personaje,” susţine Lynn. “Aceşti şase cosmonauţi sunt deştepţi, harnici, tenace – iar când lucrurile se înrăutăţesc, ne interesează ce li se întâmplă acestora.”
Realizatorii nu puteau să aleagă o locaţie mai terifiantă pentru explorarea necunoscutului decât mediul aglomerat şi neospitalier, cu gravitaţie zero, din Staţia spaţială internaţională. “Această staţie orbitală este una dintre ultimele acţiuni fundamental idealiste create de umanitate în ultimii 50 de ani,” adaugă Espinosa. “Ea reprezintă una dintre esenţele umanităţii: explorarea, descoperirea necunoscutului. Filmul este un omagiu adus curajului oamenilor care dau piept cu necunoscutul. Dar în acelaşi timp, filmul conţine şi elemente de istorie a umanităţii – iar umanitatea nu se poate mândri cu prea mult curaj în faţa necunoscutului. Astfel că întrebarea este nu atât cum ne afectează necunoscutul, ci mai degrabă, cum îl modificăm noi pe el. Dacă tratăm necunoscutul cu duritate, nu credeţi că şi el ne va trata la fel? Dacă tratăm necunoscutul cu teamă, nu credeţi că necunoscutul va reacţiona exact la acea teamă?”
“Cred că Daniel Espinosa a vrut să creeze o lume aglomerată în pragul sufocării,” susţine Jake Gyllenhaal, care-l interpretează pe Dr. David Jordan. “În alte filme, te poţi separa de realitatea pe care o percepi. Daniel a vrut să creeze un mediu în care totul trăieşte cu adevărat. Nu numai trăirea fizică a creaturii de care vorbeam, ci şi o trăire emoţională.”
Personajul lui Gyllenhaal, Dr. David Jordan, are atitudinea distantă a unui om care a petrecut 473 de zile pe staţia orbitală. Nimeni nu-şi cunoaşte casa mai bine ca el. Membrii echipajului îi folosesc casa din spaţiu ca bază pentru lansarea operaţiunii de descoperire a primelor dovezi de viaţă pe planeta Marte.
Gyllenhaal a fost atras nu numai de elementele de thriller ci şi de ideile pe care se bazează personajele. “Scenariul e înfricoşător şi totodată bine dozat. E ciudat că ai impresia că ştii încotro se îndreaptă şi apoi acţiunea se îndreaptă în cu totul altă direcţie pe care nu o bănuiai,” spune el. “Forma de viaţă este fizic concretă, dar totodată şi o metaforă incredibilă pentru ceea ce s-ar putea întâmpla. Curiozitatea este una din trăsăturile esenţiale ale oamenilor, dar căutând prea departe, ei riscă să devină infatuaţi. În sensul acesta, forma de viaţă pe care o descoperă este o repercusiune a acestei curiozităţi.”
În timp ce Gyllenhaal a fost atras de proiect datorită scenariului şi povestirii, el a văzut în film şi posibilitatea de a onora, prin rolul său, o moştenire de familie. “Bunicul meu a fost doctor, iar eu am vorbit cu Daniel despre similitudinile personajului pe care-l interpretez cu trăsăturile bunicului meu,” relatează el. “E un fel de omagiu pe care i-l aduc.”
Rebecca Ferguson o interpretează pe Dr. Miranda North, care activează la Centrul pentru Controlul Bolilor şi care participă în mod excepţional la această misiune. Îndatorirea ei e să-i menţină sănătoşi pe toţi membrii expediţiei şi să se asigure că aceştia se întorc cu bine pe Pământ, indiferent de problemele cu care se confruntă în spaţiu.
“Miranda este microbiolog trebuie să-i protejeze pe pământeni de orice pericol pe care l-ar întâlni în spaţiu,” explică Ferguson. Fiind un om de ştiinţă riguros, ea a ridicat mai multe ziduri de protecţie între ei şi contaminările cu care ar putea veni în contact, în spaţiu. “Dar zidul este chiar prima gazdă a fiinţei necunoscute. Apoi camera şi apoi staţia orbitală însăşi. Ea trebuie să facă orice îi stă în putinţă pentru a proteja Pământul, fiindcă nu ştim ce este această formă de viaţă cu adevărat.”
Ferguson susţine că fiecare dintre personaje reacţionează în felul său în momentul descoperirii unei ameninţări. “Noi avem fiecare o relaţie cu această creatură. Unii dintre noi o iubesc şi o hrănesc. Alţii vor s-o omoare de la început. Iar acest lucru creează o tensiune incredibilă în interiorul grupului,” afirmă ea.
“Unii dintre noi sunt mai emoţionaţi ca alţii. Unii sunt incredibil de agresivi, iar alţii mai rezervaţi. Aceste idei sunt amestecate – dar ca şi alte acţiuni ale oamenilor, ele sunt împinse mai departe decât ar trebui,” explică Ryan Reynolds, care-l interpretează pe expertul de misiune, specialistul Rory Adams.
Adams este specialist în deplasarea prin spaţiu şi el îţi va povesti cât e de grozav să faci acest lucru. Suficient de şarmant pentru a nu fi categorisit drept infatuat şi mai arătos decât ar fi nevoie, Adams este rock star-ul acestei misiuni.
“Expertul de misiune este o denumire mai poetică pentru meseria de mecanic, care se pricepe la toate aspectele de funcţionare ale navei, ştiind să repare tot ceea ce s-ar putea strica,” explică Reynolds. “Tot el se pricepe şi la deplasarea prin spaţiu şi asigură funcţionarea Canadarm-ului, un sistem specializat pentru andocarea vehiculului de explorare a planetei Marte, care se rostogoleşte liber prin spaţiu.”
Ariyon Bakare îl interpretează pe Hugh Derry, omul de ştiinţă britanic, care se ocupă de analiza creaturilor extraterestre. Acest moment reprezintă apogeul vieţii sale – nu numai al carierei, ci şi al visului vieţii sale, care a început la vârsta de 10 ani.
“El este paraplegic – şi-a pierdut capacitatea de a-şi folosi picioarele la 10 ani,” explică Bakare. “Creatura reprezintă începutul descoperirilor noastre – pentru că sunt o sumedenie de lucruri care se relevă după ce ai găsit specimenul. Noi un avem idee ce ar putea el reprezenta pentru viaţa de pe Pământ, iar Derry înţelege mai bine datorită faptului că are o legătură specială în această privinţă.”
“Citeam scenariul, când am ajuns la o pagină care m-a făcut să ţip pur şi simplu,” spune el. “M-a şocat modul în care personajelor li se induce o senzaţie falsă de securitate. Ai crede că totul merge spre bine şi deodată lucrurile capătă o cu totul altă turnură.”
Sho Murakami, interpretat de Hiroyuki Sanada, este inginer de zbor şi ofiţer superior al navei. Teama lui e mai mare ca a celorlalţi din cauză că soţia lui, care se află la mare distanţă, urmează să-i nască copilul mult-aşteptat. Bineînţeles că atunci când creatura începe să creeze haosul, anxietatea sa se agravează serios. “El începe să-şi piardă treptat minţile, intră în panică,” explică Sanada. Misiunea se află sub comanda cosmonautului rus Katerina Golovkina, interpretată de Olga Dihovichnaya. Loaială şi curajoasă, cu sânge rece de lider, ea se preocupă în primul rând de siguranţa echipajului.
“Personajul meu demonstrează frica pe care o are omul în faţa necunoscutului,” spune ea. “O parte a sa este stăpână pe situaţie – la comandă – dar cealaltă parte se teme determinând-o să reacţioneze defensiv.”